(E)L. Avatarurile unui articol hotărât

Pe de o parte un zeu, pe de alta, un ar­ticol hotărât. O alăturare aparent paradoxa­lă, care prinde contur pe măsura înaintării pe calea unei hermeneutici subtile și pline de neprevăzut căreia i s-au dedicat un mare număr de cercetători în încercarea de a des­cifra un palimpsest marcat de profunzimea și de bogăția unor mari culturi adăugate, de‑a lungul istoriei, în straturi succesive, a căror parcimonie documentară care ni s-a transmis lasă larg deschise porțile unui ipo­tetic dificil de argumentat și încă și mai difi­cil de preschimbat în certitudine.

S. N. Kramer (apud Eliade 1991) afirmase, la un moment dat, că „istoria înce­pe în Sumer”, între hotarele Tigrului și Eu­fratului, acolo unde An(u) și Il(u), de fapt același zeu pogorât din cer, se vor uni în conștiința religioasă a supușilor săi.

Termenul sumerian an(u), precum și akkadianul (’i)l(u) care constituie o posibilă bază de derivare ulterioară a numelui zeului (’I)l, însemnau, conform mitologiei sumerie­ne și, respectiv, akkadiene, „cer”, – la fel ca indo-europeanul deiwos (devenit, prin per­sonificare, dyeus, apoi Deus) și chinezescul tian–, a cărui dimensiune cosmică se va transforma, în percepția mitologică a popoa­relor semite, în noțiunea de „zeu stelar, stă­pân al constelațiilor, al cerului metafizic” și, în etapa ulterioară de politeizare, în aceea de „șef” tutelar al celorlalte zeități.

Astfel, Creatorul-părinte al umanității și al tuturor celor văzute și nevăzute va con­tinua să dăinuie, ca (’I)l, (’E)l sau (’A)l, în lumea descendenților săi umani, chiar și după înlocuirea lui cu proiecții divine ulteri­oare, prin efigiile sale preluate și adaptate de noile panteonuri, precum și prin numele său resemantizat și intrat în limbaj curent în urma unei îndelungate întrebuințări.

Rămas până azi ascuns în literă, în alfa­betele popoarelor unite de efervescența Me­diteranei ca spațiu marcat de jocurile schim­bului – pentru a parafraza o sintagmă a lui Fernand Braudel (1980) – el va deveni, oda­tă preluat de cultura creștină, prin grecescul alpha, un simbol al infinitului, lumea sa ori­ginară.

Cât privește articolul hotărât din limba arabă (’al), acesta a dat mult de furcă etimologiștilor care s-au străduit cu acribie să îi determine originea istorică. Până în prezent însă, nu s-a putut ajunge la o concluzie ge­neral acceptată.

[…] După cum am arătat, rădăcina semită ’l se regăsește, în mare măsură, în cele mai timpurii straturi ale limbilor și dialectelor semitice de est, de nord-vest și sud, în ca­drul unor patronime și toponime teoforice însoțite de construcții scurte nominale sau verbale, ceea ce indică faptul că în proto-se­mitică elementul ’l, vocalizat alternativ cu vocala „a”, „i” sau „e”, scurtă sau lungă (’al, ’il, ’el) a reprezentat fie numele lui Dum­nezeu, fie un determinant care, alăturat nu­melui unui alt zeu, îi recunoștea această ca­litate.

În acest din urmă caz, nu s-a putut sta­bili cu precizie în urma analizării dovezilor descoperite dacă rădăcina ’l (sau ’l(h) obți­nută prin expansiune fonetică, dar având a­celași sens), urmată de numele unei zeități, făcea în mod direct o trimitere la ’l ca nume al zeului arhaic al semiților sau dacă acest element ajunsese să fie utilizat, din cauza frecventei întrebuințări, ca substantiv co­mun.

Christian Tămaș

© Ars Longa, 2012

Anunțuri

Despre Christian Tamas

Orientalist, Writer, Translator (8 foreign languages: Arabic, French, English, Italian, Spanish, Portuguese, Irish, Catalan), Arts and Humanities Researcher
Acest articol a fost publicat în colecția Academica, definite article, El, god Ilu, limbi si mitologii semitice, mitologie semitica, Semitic deities, Semitic languages, Semitic mythology și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s